marți, 26 aprilie 2011
sâmbătă, 23 aprilie 2011
marți, 19 aprilie 2011
Dar nu uita să-mi zâmbeşti
Un simplu zâmbet îl aşez uşor pe faţă,
Mă întreb cum alţii au uitat de viaţă,
Să zâmbească,să radă,să fie fericiţi,
Să treacă peste toate cum majoritatea ştiţi.
Indiferent de ce s-ar întâmpla,
S-avem un zâmbet,uşor de'al afişa,
Să credem în noi,că e mai important,
Decât să fim falşi,să pară aberant.
Cădem în ploaie şi nu ne ridică nimeni,
Uiţi că există undeva un sprijin,acolo pentru tine.
Vreau să uit tristetea,să uit de melancolie.
Să ştiu doar că scriu versuri pentru voi,pe hârtie.
Mă întreb cum alţii au uitat de viaţă,
Să zâmbească,să radă,să fie fericiţi,
Să treacă peste toate cum majoritatea ştiţi.
Indiferent de ce s-ar întâmpla,
S-avem un zâmbet,uşor de'al afişa,
Să credem în noi,că e mai important,
Decât să fim falşi,să pară aberant.
Cădem în ploaie şi nu ne ridică nimeni,
Uiţi că există undeva un sprijin,acolo pentru tine.
Vreau să uit tristetea,să uit de melancolie.
Să ştiu doar că scriu versuri pentru voi,pe hârtie.
miercuri, 6 aprilie 2011
Rafale de iubire
Dezbrăca-mă de carne şi de fericire,
Dăruieşte-mi al tău suflet alb şi pur,
Hoinarul meu suflet aruncă-l de nebun,
Căci nu mai e bun.
Ascult încet tăcerea, căci vântul este mut,
Aştept cu nerăbdare să mă-ntorc iar în trecut.
Prezentul e absent,şi ochii-mi cristalini,
După atâta durere,parcă ceru-i mai senin.
Zvâcnesc a nerăbdare din dorinţa mea seacă,
Să văd cum ochii asprii privirea ţi-o înţeapă.
Copila din mine,uşor parcă i-a foc,
Arde de nerăbdare să ajungă într-alt loc.
O muză îndrăzneaţă,cu chip complicat,
Se n-toarce cu dispreţ de sine,şi cu un zâmbet muşcat,
Desculţa-şi plimbă silueta albă,
Sculptată de ea,îngerul de altădată.
Dăruieşte-mi al tău suflet alb şi pur,
Hoinarul meu suflet aruncă-l de nebun,
Căci nu mai e bun.
Ascult încet tăcerea, căci vântul este mut,
Aştept cu nerăbdare să mă-ntorc iar în trecut.
Prezentul e absent,şi ochii-mi cristalini,
După atâta durere,parcă ceru-i mai senin.
Zvâcnesc a nerăbdare din dorinţa mea seacă,
Să văd cum ochii asprii privirea ţi-o înţeapă.
Copila din mine,uşor parcă i-a foc,
Arde de nerăbdare să ajungă într-alt loc.
O muză îndrăzneaţă,cu chip complicat,
Se n-toarce cu dispreţ de sine,şi cu un zâmbet muşcat,
Desculţa-şi plimbă silueta albă,
Sculptată de ea,îngerul de altădată.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)