mâine poate răsar şi eu,
şi-mi v-a fi din nou dor de tine.
tot ce m-a ars atâta vreme,
m-a înghiţit şi m-a tăiat.
îmi storc ultimele gânduri,
zbor spre tine...
văd cum tremură frunze cu mii,
cum vorbesc şi plâng cu mine.
mă apropiu în absurd,
şi te îmbrăţişez..
ninge peste noi cu flori de liliac,
mă îndepărtez într-un colţ şi tac.
şi tac,şi tac,şi tac.
marți, 25 ianuarie 2011
luni, 10 ianuarie 2011
Eu
Câteodată m-aş fi sufocat,
De atâta clipe,dragoste nebună.
Tu...
Simţeam cum zbor peste tot.
Totul era prea,prea perfect.
Zâmbeam,ca şi acum...
În schimb tu ?
Nu,rămâi pe locul tău.
Mă legănam mereu pe zâmbetele voastre.
Şi pe lacrimi,pentru că erau multe.
Totul era copilăresc,dar prea adânc..
Prea adevărat.
Pentru că cred în absurd.
Chiar dacă pentru voi nu există.
Neuitarea în delir mereu m-a inspirat...
Şi uneori... mă scufundam într-o baltă de non-inspiraţie.
Am de pus atâtea întrebări,
Doar pentru simplu fapt că vreau să pară totul o întâmplare.
Înăuntru..
e prea adânc.
sâmbătă, 8 ianuarie 2011
Best friends for eva'.
Uff,sunt atâtea de zis.Ne cunoaştem de când aveam 0 luni.Nu ştiu câţi ani împlinim,cât timp am fost certate sau altele.Contează că ai fost şi eşti Best Friend Forever.Am petrecut atâtea momente frumoase împreună,de asemenea şi altele mai aiuria în care nu am ştiut să ne comportam.Totuşi,contează prezentul.Chiar dacă stăm uşă în uşă,îmi lipseşti.Imi e dor de momentele alea' când veneai la mine şi ne îmbrăcam cu sacourile lui mama,mergeam pe balcon şi strigam după fiecare om :Biciclistul invizibil'' sau făceam cu laserul pe freza' fiecăruia.Imi e dor de momentele când mergeam la bunici şi căutam poziţi pentru poze în hambar,sau dansam în dubiţa lui tata.Îmi e dor de momentele în care veneai la mine şi dansam în bucătărie prefăcându-ne că suntem în Iubire ca'n filme.Dude',ce vremuri.
Şi uite aşa,Jess a mea a împlinit luna trecută 16 ani,eu rămânând momentan cu 13 :">.Mereu când ne supăram,scriam bileţele,le puneam pe preş,sunam la sonerie şi apoi fugeam.Sau făceam chestia cu impacare',impacare'.Până şi când am pierdut cea mai dragă persoană,mi-ai fost alături.Ai dormit la mine şi ne-am jucat Sims 2 până la 5 dimineaţa.
Şi uite aşa,anul acesta mi-am dat seama cine îmi e prieten adevărat.Mai sunt şi alţii care îmi sunt alături mereu,se ştiu ei.De asemenea sunt alţii mai falşi,care au făcut într-un final ceea ce aşteptam de ceva timp:şi-au dat arama pe faţă.By the way,donşoara' despre care am scris aproape întreaga postare este NR. 1 (haha),cea care mereu mi-a fost alături şi nu m-a lăsat singură indiferent de situație. Îți mulțumesc și te iubesc ! :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)